Înţepenesc pe trotuar cu umerii ridicaţi, pumnii strânşi, picioarele adunate şi rigide sperând ca astfel să-mi pierd pentru cele câteva secunde de aşteptare, capacitatea de a mai simţi vreun stimul din exterior. Lângă mine, prea aproape, un tip. Îl observ cu privirea periferică studiindu-mă insistent, din vârful cozii până la tocuri, apoi ia aceeaşi poziţie ca şi mine. Ţeapăn, cu picioarele adunate, mâinile strânse pe lângă corp, pumnii strânşi, privirea înainte. Mă întorc curioasă spre el. Se întoarce aşijderea. Îmi aşez geanta pe umăr, înjurând din nou ceva în gând. Mă imită şi îşi pune pe umăr o geantă fictivă. Zâmbesc ironic în timp ce-mi aranjez fusta ridicată de vânt. Îmi reproduce gestul, aranjându-şi o fustă imaginară. Verde. Pornim! O zbughesc pe trecerea de pietoni, hotărâtă să nu dau mai multă importanţă decât merită, acestui eveniment. Mă urmăreşte întocmai. Ajung pe celălalt trotuar simţindu-mă ca după o cursă de viteză în care treci linia de sosire umăr la umăr cu adversarul.
Mă opresc. Se opreşte. Zic:
"Eu am tot dulapul în geanta asta! Dacă ţi-aş da cu ea în cap, ai putea să faci diferenţa clară între material şi fantezie! Vrei să mimezi şi asta?" Luat pe neaşteptate, se fâstâceşte. ... "Iar fusta, fusta aia, îţi stă ca dracu' peste blugi şi are o culoare oribilă!"
Trezit dintr-o dată din uimire, începe a râde cu poftă. Zâmbesc şi eu, îi întorc spatele şi pornesc grăbită mai departe.
Spaţiul meu intim este din nou liber!
Interesanta istorioara, e bine ca doar te imita si nu atenta la spatiul tau si mai intim. Si ca sa te lamuresc la ce am vrut sa spun si sa nu te gandesti la prostioare hai sa iti spun o poveste reala: "In oraselul meu din Romania unde imi duc traiul era un nene intre doua varste care statea la coada la posta. Pana aici nimic suspect, dar el nu avea nici o treaba la oficiul postal, venea zi de zi acolo si se impingea cu de dinaintea in partea din spate a doamnelor ce stateau la coada. Unde era inghesuiala mai mare acolo hop si el. De ceva vreme, fie si-a luat o geanta in cap, fie un sut in fluierul piciorului, ca nu l-am mai vazut practicand acea forma stranie de exhibiţionism.
RăspundețiȘtergere:)) Eu nu le port pica oamenilor astora. De altfel si articolul l-am scris intr-o nota mai degraba amuzanta decat critica ... luand in considerare faptul ca, aproape zilnic, ma confrunt cu tot felul de caractere, ca sa nu dauneze grav nervilor, e mai intelept sa te amuzi ...
ȘtergereMersi ca-ai scris aici! Te mai astept!